„Pe orice mlădiță care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie; şi pe orice mlădiță care aduce roadă o curățește, ca să aducă şi mai multă roadă.”

Ioan 15:2

Mă gândesc la lecția pe care le-a dat-o Hristos ucenicilor chiar înainte de a intra în Grădina Ghetsemani, ştiind că avea să fie ultima ocazie de a-i învăța, înainte de răstignirea Lui. El le spune, arătând spre o viță – iudeii prețuiau și respectau mult vița, admirând-o chiar – ,,Eu sunt adevărata viță și Tatăl Meu este vierul. Pe orice mlădiță care este în Mine şi n-aduce roadă, El o taie”.

Aici este ceva de studiat pentru noi… Avem în prezent ocaziile noastre de a aduce roadă; şi dacă umblăm acum neglijent, care ne va fi situația? Isus ne spune că vom fi tăiați, pentru că nu putem face nimic fără El, şi dacă suntem ca o mlădiță uscată şi nu ne tragem sevă şi hrană de la Vița cea vie, vom deveni nefolositori. Hristos spune că, pe orice mlădiță care are roadă, o curăţeşte, pentru a putea aduce mai multă roadă…

În această lume avem de înfruntat un vrăjmaş. Avem de dat piept cu puterile întunericului. Vom fi în acest conflict atâta vreme cât va dura istoria acestui pământ. Mântuitorul nostru a fost în conflict cu puterile întunericului şi puterile întunericului au fost în conflict cu El, imediat cе Hristos a venit pe pământ. Satana era în conflict cu El. Şi, de îndată се puterea Lui de a raționa a fost activă, Isus a intrat în conflict cu puterile întunericului. Însăși venirea Lui – ca prunc în Betleem – stabilea un standard împotriva vrăjmaşului…

Iar după înălțare, ce a făcut Isus? Cine urmează să preia lupta? Cine sunt cei care trebuie să preia în mod vizibil lupta şi să o poarte chiar până la sfârşit? Cei care sunt urmaşii lui Hristos. Nu este vorba doar de lucrătorii mandatați. Aici poporul nostru face o mare greşeală. Ei par a crede că, zi de zi, oră de oră și minut cu minut, pastorii trebuie să aibă grijă de ei în această luptă. Dar lupta aparține fiecărui suflet dintre noi.

Nu ştim ce lucrare are Dumnezeu de făcut pentru noi… Dacă avem numai un talant şi-l punem la schimbător, începând să lucrăm cu acest talant, iar Dumnezeu ne vede credincioși în lucrurile cele mai mici, El ne va mai da un talant… Şi astfel talantul se dezvoltă şi, cu cât îl punem la schimbător, cu atât mai mulți talanți vom avea, pe care să-i folosim spre slava lui Dumnezeu. (Manuscris 56, 1890)