„El te va acoperi cu penele Lui și te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioșia Lui.”

Psalmii 91:4

Trupul lui Hus a ars pe rug. Conciliul făcuse tot ce putea să-i facă acestui om, a cărui singură crimă era faptul că nu a putut să accepte ca infailibil Conciliul de la Constanța și că nu putea admite ca glasul lor să fie mai presus de glasul lui Dumnezeu din Cuvântul Său. Dar Dumnezeu revede trecutul, evocând întâmplările, fie pentru judecată, fie pentru milă… Biografia celor drepți se numără printre cele mai bogate comori pe care le are biserica. Noi beneficiem de relatările faptelor celor care, de-a lungul secolelor, au trăit prin orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.

Această bogată experiență ne este lăsată ca o moştenire de mare valoare. Când istoria se va repeta, când mai marii lumii nu vor merge la Biblie pentru lumină şi adevăr, când poruncile omeneşti vor fi înălțate deasupra poruncilor lui Dumnezeu şi când a asculta de Dumnezeu mai degrabă decât de legile civile va fi o crimă, atunci nu vom avea de păşit pe o cale pe care exemplele celor care au trecut înaintea noastră sunt doar câteva.

Domnul i-a sprijinit pe credincioșii lui până la capăt. Este o încurajare. Ea trebuie să le dea încredere celor drepți din orice vreme că Domnul este neschimbător. El Îşi va manifesta harul şi puterea față de poporul Lui din acest veac la fel cum a făcut-o și în veacurile trecute. Declarațiile Cuvântului lui Dumnezeu şi acuratețea cu care le-a împlinit El în istorie se împletesc pentru a ne oferi garanție și o învățătură de cea mai mare valoare…

Experiența lui Huss este o mărturie, un monument ce atrage atenția lumii la făgăduința din Apocalipsa 2:10: „Fii credincios până la moarte şi-ți voi da cununa vieții.” Consemnat în istorie, Jan Huss trăieşte. Faptele lui sfinte şi credința fermă, viața curată şi urmarea cu conştiinciozitate a adevărului care i-a fost descoperit, nu le-a abandonat nici pentru a se salva de la o moarte crudă. Moartea lui de biruitor era văzută de tot cerul şi de universul întreg. Satana zdrobea călcâiul seminței femeii, dar, prin actul lui Huss, capul lui Satana era sfărâmat…

Zidurile cerului sunt înțesate de o mulțime de îngeri care privesc lupta ființelor omenești cu prințul întunericului. Ei sunt interesați să vadă dacă copilul lui Dumnezeu, tracasat, dezorientat, persecutat, acuzat, defăimat şi condamnat, aşa cum fusese şi învățătorul lui, va privi spre cer, pentru Putere. Cerul aşteaptă ca noi să apelăm la resursele lui. (Manuscris 38, 1887)