„Haidem să ne zidim o cetate și un turn al cărui vârf să atingă cerul… ca să nu fim împrăștiați pe toată fața pământului.”

Geneza 11:4

Unii dintre urmaşii lui Noe au început curând să apostazieze… Ei au mers o distanță… și au ales o câmpie întinsă, în care să se stabilească. Acolo au construit un oraș și apoi le-a venit ideea să ridice un turn mare, care să ajungă până la nori, pentru a putea fi împreună, în oraş și în turn, ca să nu mai fie risipiți pe pământ. Au gândit că se asigură, astfel, pentru cazul unui nou potop, urmând să facă zidul mult mai înalt decât se ridicaseră apele în vremea potopului și că toată lumea avea să-i onoreze…

Înainte ca turnul să fie gata, oamenii locuiau în el. Camere somptuos mobilate şi decorate erau dedicate idolilor lor. Cei care nu credeau în Dumnezeu își închipuiau că, dacă turnul lor putea atinge norii, ei puteau descoperi cauze ale potopului. (Signs of the Times, 20 martie 1897)

Printre cei din Babel se aflau câțiva oameni temători de Dumnezeu, care fuseseră înşelați de pretențiile celor nesfinți şi atrași în combinațiile lor. Aceştia aveau să nu se complacă însă în confederația blocării scopurilor lui Dumnezeu, refuzând să se lase amăgiți de prezentările strălucite şi grandoarea aparentă. Din cauza acestor credincioşi, Domnul Şi-a amânat judecățile, dând oamenilor timp să-și dovedească adevăratul caracter…

Această confederație a luat naştere din răzvrătire impotriva lui Dumnezeu. Locuitorii câmpiei Şinear îşi făcuseră un regat pentru slava lor, nu a lui Dumnezeu… Hotărâți și inspirați de primul mare rebel, ei aveau să nu lase nimic să se opună planului lor şi să-i oprească din cursul cel rău. În locul preceptelor divine, ei au pus legi potrivite dorințelor inimilor lor egoiste, pentru a-şi putea împlini propriile scopuri.

Dar Dumnezeu nu lasă niciodată lumea fără mărturii despre El. Cei care Îl iubeau şi se temeau de El, în acea vreme a primei mari apostazii de după potop, s-au umilit şi au strigat la El să Se aşeze între cauza Lui şi metodele oamenilor. Şi „Domnul S-a pogorât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor”. El a împiedicat scopul ziditorilor turnului şi a distrus memorialul rebeliunii lor. Dumnezeu suportă îndelung răutatea ființelor umane, dându-le ocazii bune de pocăință, dar sesizează toate încercările lor de opunere față de Legea Lui dreaptă şi sfântă. Ca evidență a faptului că nu era de acord cu zidirea turnului Babel, Dumnezeu le-a încurcat limbile oamenilor, pentru ca nici unul să nu poată înțelege ce-i spunea tovarășul lui de lucru. (Manuscris 94, 1903; publicat în Manuscript Releases, vol. 8, pag.42-43)