„Dacă omori pe poporul acesta ca pe un singur om, neamurile, care au auzit vorbindu-se de Tine, vor zice: ‘Domnul n-avea putere să ducă pe poporul acesta în țara pe care jurase că i-o va da: de aceea l-a omorât în pustie’.”

Numeri 14:15,16

Domnul Își împlinise cuvântul dat lui Avraam, și anume că, după patru sute de ani de robie, El îi va elibera pe copiii lui İsrael… Totuși, aici, la hotarele țării promise, ei L-au dezonorat, dând curs necredinței.

Vom fi în strâmtorare, dar nu vrem să așteptăm să ajungem acolo înainte de a învăța să ne încredem şi să ascultăm. Acum, chiar acum, în vremea aceasta de oportunitate şi privilegiu, când lumina adevărului strălucește deasupra noastră, trebuie să învățăm lecția. Să-L rugăm pe Dumnezeu să ne dea o concepție corectă despre caracterul Său şi disponibilitate de a asculta de El.

Noi trebuie să stăm pe poziție în puterea Dumnezeului lui Israel. Vom face aşa, frați şi surori? Sau vom cârti şi ne vom plânge, uitându-ne la obstacolele din cale şi făcând un munte dintr-o moviliță? Şi azi Dumnezeu dă poporului Său, pentru întărirea credinței, dovezi ale puterii Sale, cum a dat Israelului. Vor face ei fără efect aceste dovezi? Vor acționa ei de parcă Dumnezeu n-ar lucra în favoarea lor? Domnul vrea ca noi să recunoaștem puterea şi harul Lui şi marea mântuire pe care ne-a adus-o cu infinitul preț al morții singurului Lui Fiu.

Trăim într-o vreme de încercare, un timp de probă. Dumnezeu Îşi testează poporul, să vadă dacă poate lucra pentru el. El nu-l poate ajuta dacă-şi deschide inima la îndemnurile vrăjmașului și nu poate coopera cu el dacă se încrede în oameni, în loc să privească la Isus şi să se bucure în bunătatea şi slava Lui. El vrea să facă din noi un popor prin care să-şi poată arăta slava şi va face lucrul acesta numai dacă li oferim ocazia, dacă ne deschidem ferestrele sufletului spre cer şi le închidem în fața stupidității mulțimii, în fața cârtirii, a văicărelii şi căutării de greșeli…

Cei care cârtesc azi împotriva agenților puși de Dumnezeu, slăbind încrederea poporului în ei, fac aceeaşi lucrare pe care au făcut-o copiii lui Israel. Domnul aude orice cuvânt de murmur, orice vorbă care îndepărtează de influența acelora pe care El îi folosește pentru a proclama adevărul menit să-i pregătească pe oameni să reziste în zilele de pe urmă. (Manuscris 10, 1903; publicat în General Conference Bulletin, 28 martie 1902)