„Vedeți ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaște, pentru că nu L-a cunoscut nici pe El.”

1 Ioan 3:1

Cât de mulți Îl văd azi pe Isus Hristos, Mântuitorul omenirii, așa cum este? Ce puțini Îl cunosc! Ce puțini Îl cunosc pe Tatăl! Oricine Îl cunoaşte pe Hristos Îl cunoaşte pe Tatăl. A-L vedea pe Hristos aşa cum este constituie una dintre cele mai mari binecuvântări care pot veni vreodată peste omenirea căzută. Să-L vezi pe scumpul Mântuitor aşa cum este! Ce mulți au doar viziuni parțiale despre Isus Hristos! Cât de mulți Îl recunosc drept Răscumpărătorul lumii, dar nu-L cunosc ca Mântuitor personal, şi lucrul acesta este important – recunoaşterea lui Dumnezeu în Isus Hristos…

„Oricine are nădejdea aceasta în El se curățeşte.” Ce nădejde? Nădejdea de a-L vedea pe Isus așa cum este El, de a trăi credința care te ține de brațul Infinitului Dumnezeu, credința vie prin care Hristos este luat ca Mântuitor personal. Cine Îl cunoaşte astfel? Toate vederile obişnuite ale lui Hristos nu vor mântui nici măcar un suflet. Îl cunoaşteți prin via legătură a credinței?…

El a avut de îndeplinit o minunată lucrare când a fost pe pământ. Satana avea lucruri la care ținea aici. El pretindea, în calitate de închipuit prinț al lumii, că pământul este al lui. Hristos a venit ca să-i combată puterea şi pretenția, să scape rasa umană de puterea lui asupritoare… Câmpul de luptă era chiar mica noastră lume și conflictul a continuat aici, între Prințul vieții şi puterile întunericului. Cine avea să triumfe? Întregul univers şi inteligențele cereşti priveau la Hristos şi urmăreau lupta. Iată-L pe Isus disputând autoritatea lui Satana şi pe Satana urmându-L pas cu pas, hotărât să-L înfrângă prin ispite, să consume răbdarea şi îndurarea lui Dumnezeu față de familia omenească, astfel încât să poată să-i ducă la ruină pe toți…

Oricare ar fi slăbiciunile şi infırmitățile tale, în Dumnezeu există speranță pentru tine. Scumpul nostru Mântuitor a venit să salveze, cu orice preţ, orice suflet care vine la El… El vine la cei care au mintea absorbită de plăceri lumeşti, Îi avertizează, punându-le înainte veşnicia. Atunci, El vă deschide în fața ochilor cerul, având porțile luminate şi strălucind de slava divină, prin care se revarsă şuvoiul gloriei lui Dumnezeu. Uşa este întredeschisă, mulţumim lui Dumnezeu… (Manuscris 86, 1894)