„Irod cu ostașii lui de pază se purtau cu El cu dispreț; și, după ce şi-a trimis bătut înapoi, joc de El și L-a îmbrăcat cu o haină strălucitoare, L-a trimis înapoi la Pilat.”

Luca 23:11

Istoria din trecut se va repeta. Un conflict aprig se va desfăşura în lumea creştină. Oameni neloiali poruncilor viului Dumnezeu, în presupusa lor importanță, vor fi inspirați de Satana să lupte împotriva celor care-L urmează pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii… Rezultatul va fi acela că oamenii vor deveni inumani în acțiunile lor împotriva oamenilor…

Dacă cei din pretinsa lume creştină ar învăța o lecție din felul cum L-au tratat iudeii pe Isus și s-ar hotărî, în Domnul, ca niciodată să nu calce pe urmele lor, nu s-ar face responsabili de moartea lui Hristos în persoana sfinților Lui.

O mare suită de preoți şi conducători L-au însoțit pe Isus la Irod. Şi, când El a fost adus înaintea lui Irod, aceşti preoți, conducători şi cărturari vorbeau toți agitat, prezentându-şi acuzațiile împotriva lui Hristos. Dar tetrarhul dădea puțină importanță acestor acuzații. El Îl găsea nevinovat de vreuna din crimele imputate.

Oştenii romani ştiau că ar face pe plac mulţimii vulgare şi preoților şi cărturarilor dacă ar fi manifestat față de Isus tot disprețul de care putea fi în stare soldățimea rea şi stricată. Și, la aceasta, aveau sprijinul demnitarilor iudei înşişi… Ei L-au adus înaintea lor pe Împăratul slavei, Maiestatea cerului, ca uzurpator şi L-au tratat ca pe unu obiect de batjocură.

Ei L-au făcut pe Împăratul slavei să apară într-o cât mai ridicolă lumină posibilă. L-au îmbrăcat cu o haină veche împărătească purpurie, care-i servise vreunui rege în trecut, punându-I în mână o trestie uscată şi pe capul divin o cunună de spini nemiloși, care pătrundeau în tâmplele sfinte, făcând să curgă sângele pe fața și prin barba lui Isus. Cele mai batjocoritoare remarci erau făcute în fața Lui. Dar Isus nu le arunca nici o privire de reproş. Ei Îi acopereau fața cu o haină veche şi-L loveau peste față, spunând: „Prorocește cine Te-a lovit!” Apoi, smulgând haina de pe El, L-au scuipat în față şi L-au lovit cu trestia, cu toată brutalitatea de soldați înrăiți. Cea mai batjocoritoare atitudine şi cel mai josnic limbaj erau folosite, în timp ce, în umilință batjocoritoare, se plecau în fața Lui.

Iudeii doriseră o dovadă a divinității Lui prin săvârşirea unei minuni, dar aveau acum o dovadă mult mai mare decât orice minune ar fi putut fi făcută. (Manuscris 112, 1897)