El, care fusese un fariseu mândru, încrezător că era îndreptățit prin propriile sale fapte bune, acum se pleacă înaintea lui Dumnezeu în umilința și simplitatea unui copilaș

Zacheu a fost copleșit și a rămas mut de uimire, văzând iubirea și bunăvoința lui Hristos, care Se plecase spre el, cel atât de nevrednic.

Trezit ca dintr-un vis de această sentință de judecată rostită împotriva lui și a casei sale, Solomon, cu o conștiință trezită, a început să-și vadă nebunia în adevărata ei lumină.

Dar istoria vieții lui David nu este o scuză pentru păcat. El a fost numit om după inima lui Dumnezeu cât timp a umblat după sfatul lui Dumnezeu.

„Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni; Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.” Iov 34:31-32 BTF

Trăim acum în ziua cea mare a ispășiri. În serviciul simbolic, atunci când marele preot făcea ispășire pentru Israel, tuturor li se cerea să-și întristeze sufletele prin pocăință de păcat...

Dacă dorim să biruim, singura speranță pentru noi este să unim voința noastră cu voința lui Dumnezeu și să lucrăm în cooperare cu El, oră de oră și zi de zi.