„Ci voi veți primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi și-Mi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria și până la marginile pământului.”
Faptele Apostolilor 1:8
În vreme ce Hristos Se înălța, mâinile Lui erau întinse spre binecuvântare peste ucenici. Cum stăteau ei privind în sus, pentru a prinde o ultimă vedere a Domnului lor care Se înălța, El era primit de mulțimea cerească, formată din heruvimi şi serafimi care se bucurau. Şi, în timp се Îl escortau spre căminul ceresc, aceştia cântau triumfal…
Hristos hotărâse să reverse un dar peste cei care fuseseră cu El şi peste cei care urmau să creadă în El, pentru că era ocazia înălțării şi reaşezării Lui, un jubileu ceresc. Ce dar putea Hristos să reverse destul de abundent pentru a-I marca urcarea pe tronul de mijlocire? Trebuia să fie un dar demn de măreția și regalitatea Sa. Şi Hristos li L-a dăruit pe reprezentantul Său, a treia Persoană a Dumnezeirii, Duhul Sfânt. Acest dar nu putea fi depăşit…
În Ziua Cincizecimii, Hristos le-a dat ucenicilor Duhul Sfânt ca Mângâietor al lor. Acesta trebuia să rămână tot timpul cu Biserica. În timpul dispensațiunii iudaice, influența acestui Duh a fost adeseori revelată distinct, dar nu în deplinătatea ei. Duhul a aşteptat răstignirea, învierea şi înălțarea lui Hristos. Sute de ani au fost înălțate rugăciuni pentru împlinirea acestei făgăduințe de transmitere a Duhului Sfânt; nici una dintre aceste cereri nu a fost uitată. Acum, vreme de zece zile, ucenicii şi-au expediat cererile în rugăciune, iar în cer, Hristos Şi-a oferit mijlocirea. El a cerut darul Duhului, pe care să-L poată turna asupra poporului Său… Ajungând la tronul Săn, Duhul a fost oferit conform făgăduinței și, asemeni unui vânt puternic, a venit asupra celor adunați, umplând întreaga casă. El a venit în deplinătatea forței, ca după secole de stat în rezervă. Acum însă era revărsat peste biserică, pentru a fi transmis lumii. Ce a urmat după această revărsare? Au fost mi de converiți, într-o singură zi. (Manuscris 44, 1898)
