„El s-a dus în pustie… și dorea să moară, zicând: ‘Destul! Асит, Doamne, ia-mi sufletul, căci nu sunt mai bun decât părinții mei’.”
1 Împărați 19:4
Isus a îndurat toate suferințele noastre. Căpetenia mântuirii noastre a fost făcut desăvârşit prin suferință. În această viață, avem de trecut testul lui Dumnezeu. Când vin ispitirile lui Satana, avem de trecut o probă. Vom fi, oare, răpuşi de puterea seducătoare a lui Satana sau îi vom învinge ispitele, aşa cum le-a învins Isus? Vom avea noi în minte comorile cereşti ale adevărului, pentru a putea fi în stare să înfruntăm vrăjmaşul sufletelor cu „este scris!”, precum Isus, şi nu cu propriile cuvinte, oricât de cutezătoare ar fi? Satana înțelege ce „este scris” mai bine decât mulți pretinşi creştini, pentru că el este un sârguincios cercetător al Scripturilor şi lucrarea lui este aceea de a perverti adevărul lui Dumnezeu, de a-i conduce pe oameni la neascultare şi neglijarea cercetării Cuvântului lui Dumnezeu…
Este o mare greşeală să-I dictezi lui Dumnezeu. Ilie nu ştia ce vorbeşte când i-a spus lui Dumnezeu că era sătul de viață, cerând să moară. Domnul nu S-a luat după vorbele lui, pentru că avea de făcut o lucrare cu Ilie, înainte de a-l înălța şi lua la cer. Uităm oare că Isus, Maiestatea cerului, a suferit sub ispită? Isus n-a lăsat ca vrăjmaşul să-L târască în mlaştina necredinţei sau să-L îmbrâncească în deznădejde şi disperare.
Dumnezeu urăşte păcatul. Lucrarea lui Satana este să atragă spre fapte rele. Cât de iscusit a lucrat, cu puterea lui seducătoare, pentru a fermeca mintea omului să aleagă păcatul în locul neprihănirii! Influența unui om asupra celuilalt a devenit un pericol, din cauza călăuzirii și controlului minţii omului de către Satana… Dar Domnul Isus schimbă, prin Duhul Său, ordinea lucrurilor şi ia păcatele şi vina omenirii asupra Sa, atrăgându-i pe oameni la El şi sfințind și folosind agentul uman ca instrument al Său, care-şi angajează puterile în efectuarea unei total opuse lucrări decât aceea recomandată de Satana…
,,Împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de la voi. Apropiați-vă de Dumnezeu şi El Se va apropia de voi.” Cât de prețioasă este această făgăduinţă pentru sufletul ispitit! Dacă cei aflați în strâmtorare şi ispită îşi ațintesc ochii la Isus şi se apropie de Dumnezeu, discutând despre bunătatea şi mila Lui, Isus Se apropie de ei și greutățile, ce li se păreau insuportabile, dispar…
Vremuri grele ne stau înainte, dar aceasta nu trebuie să ne îngrijoreze. A te îngrijora înseamnă a fi necredincios. Isus invită: „Veniți la Mine toți cei trudiți şi împovărați şi Eu vă voi da odihnă”. (Scrisoarea 43, 1892)
