„A trimis poporului Său răscumpărarea, a așezat legământul Său în veci; Numele Lui este sfânt și înfricoșător.”
Psalmii 111:9 VBT
„Atât în închinarea particulară, cât și în cea publică, atunci când adresăm rugăciunile noastre, avem privilegiul de a îngenunchea înaintea lui Dumnezeu. Domnul Isus, exemplul nostru, «a îngenuncheat, și a început să Se roage» (Luca 22:41). Despre ucenicii Săi este raportat că, de asemenea, «au îngenuncheat și s-au rugat» (Vezi Faptele Apostolilor 9:40; 20:36; 21:5.). Pavel a declarat: «Îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos» (Efeseni 3:14). Mărturisind lui Dumnezeu păcatele lui Israel, Ezra a îngenuncheat (Ezra 9:5). Daniel «de trei ori pe zi îngenunchea, se ruga și lăuda pe Dumnezeul lui, cum făcea și mai înainte» (Daniel 6:10).
Adevărata reverență față de Dumnezeu este determinată de un simțământ al măreției Sale infinite și de conștientizarea prezenței Sale. Fiecare inimă ar trebui să fie adânc impresionată de această prezență a Celui Nevăzut. Ora și locul rugăciunii sunt sfinte, deoarece Dumnezeu este prezent acolo și, în timp ce atitudinea și comportamentul nostru exprimă reverență, simțământul pe care îl inspiră va fi mai profund. Psalmistul declară: «Numele Lui este sfânt și înfricoșat.» (Psalmii 111:9). Când rostesc Numele acesta, îngerii își acoperă fața. Prin urmare, ce respect ar trebui să manifestăm când rostim acest Nume, noi, care suntem niște oameni căzuți și păcătoși!
Ar fi bine ca atât tinerii, cât și cei în vârstă să mediteze la acele cuvinte ale Scripturii care arată cum ar trebui să fie privit locul în care se manifestă prezența specială a lui Dumnezeu.” (Slujitorii Evangheliei, p. 178).
„Un limbaj pompos nu este potrivit în rugăciune, indiferent dacă este rostită de la amvon, în cercul familiei sau în taină. Îndeosebi cel care se roagă în public ar trebui să folosească un limbaj simplu, așa încât ceilalți să înțeleagă ce se spune și să consimtă cu rugăciunea.” (Slujitorii Evangheliei, p. 177).
Apel: Predă-ți viața lui Dumnezeu și recunoaște măreția Sa infinită și prezența Sa constantă în viața ta. Simte chemarea de a te apropia cu reverență și umilință față de El, fie în momentele tale de rugăciune privată, fie în închinarea publică. Lasă-te inspirat de exemplul îngerilor care își arată respectul profund atunci când rostesc Numele Său și străduiește-te să manifești și tu aceeași atitudine.
Meditează: Care este modul obișnuit în care te rogi? Urmezi exemplul mântuitorului și al ucenicilor de a îngenunchea, atât în particular, cât și în public? Ce înseamnă adevărata reverență față de Dumnezeu?
