2 februarie

Cum M-a iubit pe Mine Tatăl, așa v-am iubit și Eu pe voi. Rămâneți în dragostea Mea. Dacă păziți poruncile Mele, veți rămâne în dragostea Mea, după cum și Eu am păzit poruncile Tatălui Meu și rămân în dragostea Lui.

Ioan 15:9-1

Hristos a venit să-l descopere lumii pe Dumnezeu, ca un Dumnezeu al iubirii, plin de milă, de gingășie și compasiune. Întunericul dens cu care Satana s-a străduit să înconjoare tronul Divinității a fost risipit de către Răscumpărătorul lumii, iar Tatăl S-a făcut din nou cunoscut oamenilor ca lumină a vieții.

Când Filip a venit la Isus cu cererea: „Arată-ne pe Tatăl și ne este de ajuns”, Mântuitorul i-a răspuns: „De atâta timp sunt cu voi și nu M-ai cunoscut, Filipe? Cine M-a văzut pe Mine, a văzut pe Tatăl. Și cum zici tu: Arată-ne pe Tatăl?” Hristos Se declară pe Sine ca fiind trimis în lume ca un reprezentant al Tatălui. Prin caracterul Său nobil, în mila și îndurarea Lui, în iubirea și bunătatea Lui, El stă înaintea noastră ca o întruchiparea perfecțiunii divine, chipul Dumnezeului invizibil.

Apostolul spune: „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine.” Numai când contemplăm marele plan al răscumpărării putem să avem o apreciere corectă despre caracterul lui Dumnezeu. Lucrarea de creațiune a fost o manifestare a iubirii Sale; dar darul lui Dumnezeu de a salva neamul omenesc vinovat și ruinat, numai acesta descoperă adâncimile profunde ale îndurării și compasiunii divine. (…) Ce dragoste, ce iubire inegalabilă, ca noi, fiind așa păcătoși și înstrăinați de El, să putem fi aduși înapoi la Dumnezeu și adoptați în familia Sa! Noi ne putem adresa Lui cu Numele scump, „Tatăl nostru”, care este un semn al sentimentelor noastre față de El și o garanție a atitudinii Sale pline de gingășie față de noi și a relației noastre cu El. Iar Fiului lui Dumnezeu, privind la moștenitorii harului, „nu-I este rușine să ne numească frați”. (Mărturii pentru comunitate, vol. 5, p. 738-740)

Apel: Domnul te cheamă să rămâi în dragostea Lui, iar rămânerea în El înseamnă păzirea poruncile Sale. Atunci când îl lași pe Hristos să locuiască în tine păzirea poruncilor Sale este o desfătare. Predă-ți viața în mâna Sa!

Meditează: Gândește-te ce onoare este să-l poți numi pe Dumnezeu, Tată, iar pe Domnul Hristos, Frate. Cum te ajută acest lucru să te raportezi corect la Dumnezeu și la ceilalți oameni din jurul tău?

Aplică: Rostește rugăciunea „Tatăl nostru”, meditează asupra ei și cere-i lui Dumnzeu să-ți arate dacă este vreo poruncă a Sa pe care nu o păzești și roagă-l să-ți dea putere să o poți împlini din dragoste față de El.