„El era în lume şi lumea a fost făcută prin El, dar lumea nu L-a cunoscut.”
Ioan 1:10
Să observăm paşii pe care i-a avut de făcut Fiul omului pentru a înfăptui planul de mântuire. El a coborât de pe tronul împărătesc, Şi-a abandonat veşmintele regale, Şi-a îmbrăcat divinitatea cu umanitate şi a consimțit să vină în această lume. Această lume avea să fie câmpul de luptă în care Hristos şi Satana, prințul acestui pământ, urmau să se înfrunte. Iar problema care se punea era: Cum putea Dumnezeu să fie corect şi consecvent față de Legea Sa şi totuşi să-l îndreptățească pe păcătos? Acest lucru putea fi făcut numai prin jertfa Fiului lui Dumnezeu…
Era greu să-l smulgi pe Satana din afecțiunea îngerilor din cer. El susținea că Legea lui Dumnezeu era împotriva inteligențelor cereşti şi disputa dintre el şi Hristos a fost pornită în cer şi continuată pe pământ până în ziua de azi. Confruntarea dintre Hristos şi Satana a fost urmărită nu numai de inteligențele cereşti, ci şi de toate lumile pe care le-a creat Dumnezeu. Aici, pe pământ, se ridică puterea care pretinde că are dreptul de a schimba vremile şi legea – omul fărădelegii. Dar are el această putere? Nu. Pentru că Legea lui Dumnezeu este scrisă pe table de piatră, să- pată chiar cu degetul Lui şi pusă în Templul lui Dumnezeu din cer. Acest măreț standard moral va fi criteriul care va judeca orice ființă de pe fața pământului, atât dintre morți, cât și dintre vii…
Hristos a mers în pustia ispitirii pentru a suporta cele mai aprige ispite. El a fost ispitit în toate privințele în care a fost ispitit şi Adam şi a trecut pe acolo pe unde Adam s-a poticnit şi a căzut… Isus trebuia acum să stea acolo unde stătuse Adam, reprezentând omenirea şi biruind pentru noi acolo unde Adam a căzut. Şi Hristos a trecut testul în orice punct; El rezistat ispitei apetitului… A fost ispitit în privința ambiției şi a încumetării din mândrie şi l-a învins pe vrăjmaş şi aici… Mântuitorul lumii а biruit orice ispită. (Manuscris 11, 1886)
