La crearea pământului, Dumnezeu nu a rămas dator materiei preexistente. «El a zis și s-a făcut; a poruncit și a luat ființă.» (Psalmii 33:9).

Dumnezeu nu Se poartă cu noi așa cum se poartă oamenii muritori unii cu alții. Gândurile Sale sunt gânduri de milă, de iubire și cu simțire.

«Eu și Tatăl una suntem», declara Hristos. Nimeni nu cunoaște deplin pe Fiul, afară de Tatăl; niciun om nu cunoaște pe Tatăl, decât Fiul.

Descoperirea pe care a dat-o Dumnezeu în Cuvântul Său despre Sine Însuși este pentru studiul nostru. Aceasta poate fi cercetată pentru noi.

Suntem aici pentru a deveni ca Dumnezeu în caracter și, printr-o viață de slujire, să-L descoperim lumii, pentru a fi co-lucrători cu EL,

Aceste viziuni ale slavei viitoare, scene descrise de mâna lui Dumnezeu, să fie scumpe bisericii Sale de astăzi.

Cerul și pământul se vor uni în laude, când în «fiecare Sabat» (Isaia 66, 23) neamurile celor mântuiți se vor pleca în fericită adorare înaintea lui Dumnezeu și a Mielului.

Leul, mielul, leopardul și lupul stând toate împreună, în perfectă armonie. Am trecut printre ele și acestea ne-au urmat pașnice.

„Și poporul meu va locui într-o locuință pașnică și în case sigure și în locuri de odihnă liniștite.” (Isaia 32:18 BTF). 

Pe pământul înnoit, cei răscumpărați se vor angaja în ocupațiile și desfătările care au adus fericire lui Adam și Evei, la început.