„Căci viața mi se sfârșește în durere și anii în suspine. Puterile îmi slăbesc din cauza fărădelegii mele, iar oasele mele se topesc!”
Psalmii 31:10 VBT
„Hristos cunoaște împrejurările fiecărui suflet. Cu cât este mai mare vinovăția păcătosului, cu atât mai multă nevoie are acesta de Mântuitorul. Inima Sa plină de iubire și compasiune divină bate cu cea mai mare putere mai ales pentru cel care este prins în modul cel mai deznădăjduit în capcanele vrăjmașului. El a semnat actele de eliberare a neamului omenesc cu propriul Său sânge.” (Divina vindecare, p. 89).
„Când, după ce a păcătuit înșelând pe Esau, Iacov a fugit din casa tatălui său, el se simțea apăsat de greutatea vinovăției sale. Singur și fugar cum era, despărțit de tot ceea ce făcea ca viața să-i fie dragă, singurul gând care, mai presus de toate celelalte apăsa asupra sufletului său a fost temerea ca nu cumva păcatul său să-l fi despărțit de Dumnezeu, fiind părăsit de Cer. În amărăciunea sa, el s-a culcat să se odihnească pe pământul gol, având în jurul său numai dealurile singuratice, iar deasupra, strălucirea cerului acoperit de stele. Pe când dormea, o lumină stranie i-a apărut în vis. Și iată, de pe pământul pe care se odihnea o uriașă scară părea că se înalță chiar până la porțile cerului, și pe ea îngerii lui Dumnezeu coborau și urcau, în timp ce de sus, din slava cerului, o voce divină s-a auzit rostind o solie de mângâiere și speranță. Astfel s-a făcut cunoscut lui Iacov ceea ce răspundea nevoii și dorinței sufletului său: un Mântuitor. Cu bucurie și recunoștință a văzut descoperindu-i-se o cale prin care el, un păcătos, putea fi readus în comuniune cu Dumnezeu. Scara tainică din visul său reprezenta pe Domnul Hristos, singurul mijloc de comunicare dintre Dumnezeu și om.” (Calea către Hristos, p. 19).
„Să contemplăm deci sacrificiul uimitor adus pentru noi. Să căutăm să înțelegem și să apreciem activitatea și energia pe care cerul le depune pentru câștigarea celor pierduți și aducerea lor înapoi în casa Tatălui.” (Calea către Hristos, p. 21).
Apel: Când simți că viața ta se consumă în tristețe, amintește-ți că Isus te cunoaște și te iubește. El știe toate împrejurările tale și inima Sa plină de compasiune bate cu cea mai mare putere pentru tine, mai ales când ești prins în capcanele vrăjmașului. Isus a semnat actele de eliberare a întregului neam omenesc cu propriul Său sânge. În momentele de durere și slăbiciune, El este scara ta spre cer, singurul mijloc de comunicare cu Dumnezeu, prin care poți găsi mângâiere și speranță.
Meditează: Cum poți înțelege și aprecia mai profund sacrificiul pe care Isus l-a făcut pentru tine și cum te poate ajuta această înțelegere să îți depășești durerea și vinovăția? În ce moduri poți recunoaște și simți prezența lui Dumnezeu în momentele de suferință și slăbiciune, așa cum Iacov a simțit mângâierea divină în visul său?
