„Pentru ce te-ai mâniat și pentru ce ți s-a posomorât fața? Nu-i așa? Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci răul, păcatul pândește la ușă.”
Geneza 4:6-7
În lucrarea poporului lui Dumnezeu, apar întotdeauna vremuri de probă și încercare și Dumnezeu nu a desemnat ca noi să scutim pe oameni și pe tineri de răspunderile care testează caracterul. Dumnezeu va descoperi lucrările Sale și va oferi din atributele Sale celor umili, care-L caută. Satana își va descoperi și el lucrările și va asigura oricărui suflet pe care-l ispitește atributele lui, bănuielile rele, vorbirea și acuzarea fraților.
În aceste condiții, Domnul nu-i poate proteja pe cei care trec de partea vrăjmașului, pentru că Dumnezeu nu va constrânge mintea omului. El își oferă lumina ca un far care călăuzește pe toți cei care vor umbla în razele reflectate de la El. Acest far, Cuvântul lui Dumnezeu, este ca o candelă la picioarele noastre. Dar dacă oamenii desconsideră cărarea luminată de razele cerești și aleg o cale pe potriva inimii lor naturale, se vor poticni în întuneric, fără să știe unde și de ce. Ei își vor acuza și judeca exact pe aceia care fac cărări drepte picioarelor lor.
Istoria lui Cain și Abel se repetă. Cain a insistat să aducă Domnului o jertfă potrivit cu planurile lui. Abel a fost consecvent în a împlini directivele Domnului, neconformându-se la calea lui Cain. Cu toate că jertfa lui Cain era din lucruri foarte bune, aceasta implica jertfa – sângele mielului înjunghiat – fusese omis. Între cei doi frați nu mai putea fi armonie și conflictul era iminent. Abel nu mai putea tolera pe Cain fără să se facă vinovat de neascultare față de poruncile speciale ale lui Dumnezeu.
Domnul a preferat jertfa lui Abel, pentru că era o jertfă corectă. Ea avea valoare pentru că prefigura planul de răscumpărare al lui Dumnezeu, în costisitoarea jertfă a unicului Său Fiu, ca speranță și mântuire pentru omenirea căzută. Cain a fost foarte mânios atunci când Dumnezeu a primit jertfa lui Abel și n-a dat niciun semn că ar recunoaște jertfa adusă de el, pentru că aceasta omitea simbolizarea Răscumpărătorului lumii. Dar Domnul n-a renunțat la calea Lui și la dorința de reconciliere cu Cain. El l-a abordat pe acesta: „Pentru ce te-ai mâniat și pentru ce ți s-a posomorât fața?… Dacă faci bine, vei fi bine primit; dar dacă faci răul, păcatul pândește la ușă”. (Scrisoarea 16, 1897)
