„Nunul, după ce a gustat apa făcută vin (el nu ştia de unde vine vinul acesta, slugile însă, care scoseseră apa, ştiau), a chemat pe mire. şi i-a zis: ‘Orice om pune la masă întâi vinul cel bun şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun, dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum’.”

Ioan 2:9,10

Festivitățile bucuriei de la nunta evreilor erau precedate de solemne ceremonii religioase. Pentru pregătirea noii relații, cele două părți îndeplineau anumite ritualuri de curățire şi-şi mărturiseau păcatele.

Una dintre cele mai interesante părți ale ceremoniei avea loc în seara când mirele mergea să-şi întâlnească mireasa şi să o ducă la el acasă. La casa miresei, o grupă de invitați aştepta apariția mirelui. Când acesta se apropia, se striga: „Iată, vine mirele! Ieșiți-i în întâmpinare!” Mireasa, îmbrăcată în alb pur, cu capul încoronat de flori, îl primea pe mire şi, în compania invitaților, cei doi plecau de la casa tatălui fetei. Cu făclii, cu pompă și sunete de instrumente muzicale, procesiunea pornea încet spre casa mirelui, unde era pregătită o masă pentru invitați.

Pentru ospăț erau pregătite cele mai bune bucate posibile. Ca băutură, era folosit vin nefermentat. Obiceiul vremii era ca festivitățile de căsătorie să continue mai multe zile. Cu ocazia nunții din Cana, înainte ca festivitățile să se termine, s-a descoperit că provizia de vin se terminase. Când s-a mai cerut vin, mama lui Isus, crezând că El ar putea sugera ceva care să rezolve încurcătura, a mers la El şi I-a spus: „Nu mai au vin”… Rolul activ pe care-l joacă Maria în această festivitate indică faptul că ea nu era doar un simplu invitat, ci rudă cu una din părți. Ca o persoană cu autoritate acolo, ea le spune slujitorilor: „Să faceți orice vă va zice”…

Iar Isus le-a zis: „Umpleți vasele acestea cu apă”. Ei le-au umplut şi Domnul le-a mai spus: „Scoateți acum… şi aduceți nunului”… Ceea ce a făcut Isus atunci a rămas înregistrat pentru toate timpurile, ca să putem vedea că Hristos a avut succes chiar şi în probleme ca aceea ivită cu ocazia nunții din Cana. Dar El n-a făcut niciodată vreo minune pentru a Se servi pe Sine. Cu câteva zile înainte de aceasta, El Şi-a refuzat satisfacerea foamei prin transformarea pietrelor în pâini, aşa cum îi sugera Satana. (Manuscris 126, 1903)