Deși Kellogg a mărturisit că a ajuns să creadă în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt (mărturisirea Trinității), Ellen White a respins constant modul său de a înțelege Dumnezeirea. Chiar înainte ca el să își exprime deschis această mărturisire, Ellen White i-a scris:

„Nu ai o înțelegere clară cu privire la personalitatea lui Dumnezeu, iar acest lucru este esențial pentru noi, ca popor. Practic, L-ai desființat pe Domnul Dumnezeu Însuși.”³¹

Această afirmație făcea parte dintr-o scrisoare pe care Ellen White i-a trimis-o lui Kellogg cu puțin timp înainte de sesiunea Conferinței Generale din 1903. În timpul conferinței, i-a mai trimis cel puțin alte două scrisori, ambele condamnând cartea sa, Templul Viu. Ellen White i-a transmis lui Kellogg, cât se poate de limpede, că prin învățăturile sale distrugea imaginea lui Dumnezeu ca ființă personală.

Este foarte important de reținut că nu există nicio mărturie care să arate că Ellen White l-ar fi lăudat sau l-ar fi condamnat direct pe Kellogg pentru faptul că a ajuns să creadă în doctrina Trinității. În repetate rânduri, Ellen White a afirmat în mărturiile ei că, în toate aceste lucruri, Kellogg era condus în rătăcire de către diavol și influențe satanice. Kellogg a declarat că a ajuns să creadă în Trinitate, adică în Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul și Dumnezeu Duhul Sfânt (a se vedea scrisoarea lui Daniells către W. C. White, datată 29 octombrie 1903). Cu toate acestea, patru ani mai târziu, numele lui a fost șters din registrul membrilor Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea. Excluderea lui nu s-a datorat doar problemelor doctrinare, ci și altor circumstanțe, care depășesc scopul acestui studiu.

Va urma.

Note de subsol:

31. Ellen G. White către John Harvey Kellogg, Scrisoarea 300, 16 martie 1903.