„Domnul Dumnezeu a zis: Iată că omul a ajuns ca unul din Noi, cunoscând binele și răul.”
Geneza 3:22
Veacuri de-a rândul, curiozitatea oamenilor i-a dus la căutarea pomului cunoștinței și adeseori ei cred că au găsit fructul esențial, când, asemeni lui Solomon, culeg deșertăciune, în comparație cu acea știință a adevăratei sfințenii, care le va deschide porțile cetății lui Dumnezeu. Ambiția omenească a determinat căutarea acelui gen de cunoștință care duce la glorie personală și înălțare de sine. Astfel, Adam și Eva au fost prelucrați de Satana până când au uitat restricția pusă de Dumnezeu, începându-și educația la învățătorul minciunii, pentru a putea avea cunoștința pe care le-o refuzase Creatorul – cunoștința urmărilor păcatului.
Ființele omenești aveau acum o cunoștință practică a răului, dar Hristos a venit în lume pentru a le arăta că sădise pentru ei pomul vieții, ale cărui frunze erau pentru vindecarea neamurilor.
Întregul timp de probă este o perioadă de încercare, dar toți cei care vor asculta de Hristos vor experimenta cuvintele inspirate ale lui Ioan: „Dar tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu”. Domnul Isus a venit ca să-I întărească pe orice căutător serios al adevărului să-L descopere pe Tatăl. El n-a îngăduit nimic să-I abată mintea de la marea lucrare de a reface pentru oameni chipul moral al lui Dumnezeu. Și orice agent uman trebuie să înțeleagă că marea și importanta lucrare pentru om în această viață este primirea asemănării divine, pentru pregătirea caracterului pentru o viață viitoare…
Satana a fost permanent la lucru pentru a pune în umbră adevărurile vitale esențiale bunăstării familiei umane, făcând neclară și neimportantă ascultarea cuvenită poruncilor lui Dumnezeu. Dar oamenii căzuți trebuie să se întoarcă la ascultarea de Dumnezeu și să umble cu El, așa cum a făcut Enoh. La aceasta Dumnezeu va ajuta orice suflet care învață din Cuvânt… Lucrarea lui Satana este ferirea lumii de învățătura lui Hristos. El dorește să aglomereze mintea omului în așa fel, încât acesta să nu aibă timp să vadă ce are de făcut cu cunoștința obținută, sau cum să-și selecteze studiile, ori dacă ele sunt în măsură să îi asigure o cunoaștere mai bună a lui Dumnezeu și a lui Isus Hristos. Dacă educația oamenilor este conform standardului lumii, dacă ei caută cunoștința pentru ca lumea să-i poată considera mari și învățați, Dumnezeu îi numește nebuni. (Manuscris 67, 1898)
