„Toiagul de domnie nu se va îndepărta din Iuda, nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui, până nu va veni Şilo şi de El vor asculta popoarele.”

Geneza 49:10

Vrăjmășie există între Hristos şi Satana și între cei ce-i urmează  Marea luptă dintre Prințul vieții și prințul întunericului a mers înainte, accentuându-se cu fiecare generație. Aprig este conflictul dintre bine şi rău, dintre adevăr şi eroare, dintre împărăția luminii şi împărăția întunericului. Adevărul luptă împotriva erorii și eroarea luptă împotriva adevărului. Acest conflict există de mii de ani.

Adevărul, așa cum este în Hristos, va obține biruința, pe care i-o garantează profeția; dar, din punct de vedere omenesc, eroarea va copleși adevărul. Cei mai mulți oameni vor fi târâți în idolatrie. Ei vor înălța ceea ce Hristos nu a înălțat și se vor strădui să strivească la pământ marele standard de neprihănire al lui Dumnezeu.

„Cine păcătuiește este de la diavolul, căci diavolul păcătuiește de la început.” Satana este considerat inițiatorul păcatului. Dar Fiul lui Dumnezeu a venit ca să nimicească lucrările diavolului. Prima înfrângere vizibilă a lui Satana a fost nereușita ispitirii lui Isus în pustie.

„Toiagul de domnie nu se va îndepărta din Iuda, nici toiagul de cârmuire dintre picioarele lui, până va veni Şilo. Şi de El vor asculta popoarele.” (Geneza 49:10). Această profeție a fost exprimată de Iacov pe patul de moarte fiind adresată fiilor lui, dar ea a avut greutate şi pentru generațiile viitoare, împlinindu-se numai la venirea lui Hristos. El este Apostolul şi Marele nostru Preot. Toiagul de domnie este un baston ținut în mână de conducători şi legiuitori, ca semn distinctiv al autorității… ,,Toiagul de domnie nu se va îndepărta din Iuda.” Emblema seminției va dăinui. Iuda nu va înceta să fie o seminție aleasă până ce nu va veni Şilo… Şi această seminție şi-a păstrat supremația prin toate vicisitudinile, până la prima venire a lui Hristos. Ea a rămas o seminție distinsă până când a venit Şilo.

Iacov a rostit această profeție cu aproape o mie șapte sute de ani înainte de moartea lui Isus. Însuși Hristos a ridicat valul pentru ca Iacov, cu ochi profetic, să poată urmări istoria urmașilor lui… El a văzut un învățător minunat ridicându-Se din mijlocul seminției lui. El era Sămânța făgăduită, Şilo. Trimisul lui Dumnezeu, care avea să stabilească o împărăție spirituală. Iacov a văzut vremea când toiagul de domnie avea să nu mai fie în mâinile lui Iuda, când popoarele se vor aduna sub stindardul lui Hristos. Când au venit înaintea lui Pilat, iudeii au spus: „Noi n-avem alt împărat decât pe Cezarul!” Prin aceasta ei au confirmat faptul că toiagul de domnie fusese, într-adevăr, îndepărtat de la Iuda. (Manuscris 110, 1897)