Dumnezeu lucra pentru poporul Său şi-1 călăuzea în multe feluri nevăzute. Vrăjmaşii lor nu puteau distinge sursa puterii şi înțelepciunii lor şi cine era Cel ce trebuia slăvit pentru izbăvirea şi succesul lor uimitor. Dumnezeu a lucrat prin Ghedeon, dar nu admitea atribuirea slavei umane.

Satana influențase inimile copiilor lui Israel să-i urmeze sfatul diabolic. Ei erau seduşi de diavol să urmărească propriile scopuri, cu tot protestul solemn din partea bătrânului lor profet, pe care aveau toate motivele să-l respecte și să-l creadă că le vorbeşte din partea lui Dumnezeu Însuşi.

Satana a fost încurajat în lucrarea lui specială din această vreme. Cei care au greşit în trecut şi nu s-au smerit până la deplina mărturisire a relelor făcute, îndreptățindu-se singuri, vor continua să acționeze în spirit propriu. Ei vor numi adevărul eroare şi eroarea adevăr.

Dumnezeu a arătat cu corectitudine rezultatele păcatului şi, dacă aceste avertizări n-ar fi adevărate, cum am putea fi siguri că făgăduinţele Lui vor fi împlinite? Aşa-numita bunăvoință, care ocoleşte dreptatea, nu este bunăvoință, ci slăbiciune.

Dacă pedeapsa ar fi venit asupra lui Acan înainte ca buzele lui să mărturisească păcatul, poporul, înclinat în mod natural la răzvrătire, l-ar fi acuzat pe Iosua că se poartă aspru cu tânărul şi l-ar fi declarat lipsit de milă, pentru că aducea cumplita pedeapsă...

Puteți observa, dacă aveți discernământ spiritual, din rugăciunea lui losua, că lucrul care era considerat de Acan ceva foarte mic era cauza unei mari nelinişti şi mâhniri pentru bărbații cu răspunderi ai Israelului... Acan, partea vinovată, nu simțea povara, luând situația foarte uşor...

Noi trebuie să depindem toți, cu calm, de Dumnezeu când vedem obstacole și necredință înverşunată şi să luăm în considerare toate riscurile, apoi să ascultăm de glasul lui Isus: „Îndrăzniți, Eu am biruit lumea!” Da, Hristos este victorios. El este Conducătorul nostru.

Noi trebuie să vorbim despre cer şi cele cereşti într-o atitudine de rugăciune față de Dumnezeu. Nu este sigur pentru oricare dintre noi să credem că ne aflăm cu picioarele acolo unde nu ne pot aluneca, ci trebuie să simțim că terenul pe care ne aflăm este sfânt.

Israeliții n-au obținut biruința prin puterea lor; cucerirea era în întregime a Domnului. Şi, ca prim rod al ţării, cetatea, cu tot ce avea ea, trebuia adusă jertfă lui Dumnezeu... Numai Rahav şi casa ei au fost cruțate, de iscoade.

Dacă ochii lui Iosua ar fi fost deschişi, el ar fi putut vedea oştirea cerului prezentă pentru a dărâma zidurile Ierihonului şi pentru a da cetatea în mâna Israelului. Acum, el putea să urmeze instrucțiunile cu toată încrederea şi să lase în seama Domnului povara lui mare şi chinuitoare.