Aceasta era cauza marii tristeți a Mântuitorului... Lacrimile iubitoare pe care le-a vărsat pentru Ierusalim erau ultimele lacrimi ale dragostei respinse... Mulțimea bucuroasă nu putea înțelege cauza mâhnirii Mântuitorului. Ei nu știau că fărădelegile Israelului aveau să aducă plăgile finale.

Cel care a fost înviat din morți duce acum animalul pe care stă Isus. Cel cândva surdomut cântă acum bucuros osanale, cu urechile deschise și limba dezlegată. Foști șchiopi, cu pași vioi şi inimi recunoscătoare, sunt acum cei mai activi în ruperea crenguțelor de palmieri şi așternerea lor.

Isus n-a mai primit o altă ungere, fiindcă Sabatul era la uşă și ucenicii îl țineau potrivit poruncii... Dorința pe care a avut-o Maria să facă acest lucru pentru Domnul era mai de preț pentru Hristos decât toate balsamurile și uleiurile scumpe din lume, pentru că exprima aprecierea ei.

Prin experiență directă, El nu cunoștea nimic despre păcat; Isus stătea înaintea lumii ca Miel al lui Dumnezeu, fără pată. Când cei suferinzi se îmbulzeau prin preajmă, El, care era în deplinătatea sănătății, Se simțea la fel de afectat ca ei. Acest lucru era esențial.

Satana a încercat să eclipseze în mintea oamenilor cunoaşterea lui Dumnezeu şi să şteargă din inima lor atributele lui Dumnezeu... Ceea ce a descoperit Dumnezeu era greşit interpretat şi aplicat şi amestecat cu amăgirile satanice. Satana va cita Scriptura pentru a amăgi.

Temperanța şi tăgăduirea de sine erau văzute în orice act al vieți Lui. Dar nu era nici o urmă de bigotism şi nici austeritate rece în felul Lui de a-Şi exercita influența asupra celor cu care venea în contact. Răscumpărătorul lumii avea o natură mai presus de cea a îngerilor.

Acest conflict s-a răsfrânt asupra Fiului lui Dumnezeu. El a fost chinuit, disprețuit şi respins de oameni, om al durerii şi obişnuit cu suferinţa... Maiestatea cerului a trebuit să părăsească în repetate rânduri scena Lui de lucru, din cauza zdrobirii călcâiului Său de către Satana, pentru ca, în final.

Trebuie să apară bărbați şi femei ai urgenței, care să primească uleiul de aur, mesajul divin, în binecuvântări bogate. Aceasta îi va face capabili să se înalțe şi să strălucească, prin faptul că au primit lumina şi că slava lui Dumnezeu s-a ridicat deasupra lor.

Prin neascultare, lumea s-a despărțit de cer. Hristos a făcut un pod peste abis, legând pământul cu cerul. În natură umană, El Şi-a păstrat curăția caracterului Său divin. El a trăit Legea lui Dumnezeu şi a onorat-o, într-o lume a neascultării, demonstrând lumilor necăzute.

Sunt aici două puteri: puterea adevărului şi a neprihănirii şi puterea lui Satana, care lucrează pentru a face fără efect Legea lui Dumnezeu. Agentul uman, sedus de puterea lui Satana, lucrează pentru vrăjmaş; Mântuitorul, pe de altă parte, foloseşte instrumente umane pentru a fi împreună.